autovit.ro

Drama jurnalistului auto?

Fac treaba asta profesional din 1994. Am inceput cu radio, am trecut la presa scrisa, plus un pic de radio, o masura de TV, mult online (in ultima vreme ca, deh, trend).
Imi plac masinile din cea mai frageda pruncie. La fel si budincile.
De fapt nu stiu care imi plac mai mult, insa prima pasiune imi aduce bani ca sa-mi fac budinci!
Si scriu eu ce scriu, uzez tastaturi, postez pe Facebook si Twitter, informez lumea, interactionez cu ceilalti pasionati. Ba mai mult, in general abordez subiectele dintr-o pozitie relaxata, usor haioasa, spumoasa.
La fel si cu budincile. Nu le fac dupa retetar, imi ling degetele in timp ce lucrez, imi face placere si alerg voios in jurul mesei si intre aceasta si aragaz.
In general cititorii mei sunt expansivi si interactivi si le multumesc pentru asta! Comenteaza, dau like-uri, nu e usor sa fii jurnalist online.

Dar oare cum ar fi sa fii…bucatar online? E mai greu sa transpui mirosurile si gusturile in imagine, insa dupa cum vad, se prefigureaza o adevarata drama a jurnalistului auto. In cateva minute am primit mai multe like-uri si comment-uri la poza cu budinca decat la orice articol.

Suntem, oare, un popor supus stomacului? Cum puteam sa facem ca dragostea pentru masini sa genereze aceleasi pasiuni ca si o…budinca???

3 Comentarii

  1. Radu

    Edwin, tot ce pot sa-ti spun e ca atunci cand citeam acest scurt articol al tau, mancam ceva bun… . Cred ca se intelege totul de aici :).

  2. Laur

    Nu suntem un popor supus stomacului, dar, atata vreme cat nu esti model la dieta de 100 kcal pe zi si ocolesti mancarea pana si-n poze, si preferi masinile inaintea burtii, budinca va conduce mereu detasat. Nu de alta, dar oameni suntem…

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CITESTE MAI MULTE DESPRE:
Ne gasesti pe:
Ai intrebari?

Acceseaza sectiunea Ajutor

(031) 860 90 90 (de Luni pana Vineri intre
09:00 - 18:00)