autovit.ro

Fara frana intr-un w-end plin de sport

Sfarsitul de saptamana a fost unul extrem de plin din punct de vedere sportiv. Etape de Formula 1 si WRC, finala Champions League, meci din finala Camponatului de baschet masculin, raliul Clujului si chiar cursa de 500 de mile de la Indianapolis. Woau! Asta da program agitat.
Fara sa fiu deloc egocentric, cel mai important eveniment a fost, ati ghicit, raliul Clujului! 😉
Cursa se anunta extrem de interesanta datorita unui traseu extraordinar ce urma sa conditioneze lupta sportiva dar si datorita luptelor de interese si divergentelor dintre organizator si sportivi pe de o parte, respectiv organizator si Federatie pe de alta parte sau chiar diversi organizatori clujeni intre ei, pe a treia cale – ca tot e la mare moda!
Pe mine personal ma interesa mai mult lupta cu secundele, insa am ramas uimit de ermetismul organizatorului la cererea mea si a lui Vali Porcisteanu de a introduce sicane pe coborarea de la Marisel unde vitezele atinse sunt cu adevarat nebunesti! Am impresia ca la noi organizatorii considera rusinos sa montezi o sicana, ca si cum ti-ar cadea coroana de pe cap. Auzi tupeu, sicana! Pai ce, nu esti pilot de raliuri? Si cine te pune sa mergi cu viteza daca nu te tine!? Pana anul asta nu te-ai plans niciodata de viteza de pe proba respectiva. Cam asa se argumenteaza la noi in campionat…uitand ca de la an la an se merge mai repede, ca anul trecut proba a fost in sus, ca Evo-ul are o viteza finala cu 30km/h mai mare ca si R3-ul, ca, totusi, siguranta ar trebui sa primeze, ca in mondial am avut in fiecare an sicane – inclusiv la shakedown! E adevarat, la ei sicanele sunt facute din imensi baloti de paie, pe care nu-i poti „dribla” ca pe anvelopele puse la Tg Mures si Brasov, de exemplu…
Ma rog, asta e. Cursa in sine a inceput excelent, cu masina care in fine functiona impecabil si cu un al doilea timp pe supespeciala! Nici macar vestea ca am anticipat startul cu…1 zecime de secunda (am vazut cu ochii mei banda cronometrului), nu m-a facut sa-mi pierd entuziasmul, asta mai ales dupa frustrarile din primele doua raliuri ale sezonului. Chiar si cu zecimea respectiva adaugata, tot al doilea timp ramanea!
In prima proba a zilei secunde scoatem al saselea timp, ceea ce era perfect in grafic insa pe Dangau1 si Marisel 1 pilotez prost, avem probleme cu frana care e prea moale si cursa pedalei prea lunga pentru a avea deplina incredere si terminam la ani lumina de lideri. Ajungem in service, schimbam placutele de frana cu un alt model, aerisim circuitul si pornim la atac mai concentrati. Dangau 2 ne readuce pe pozitia pe care o vizam si anume locul 6 la general, imbunatatind timpul cu 20 de secunde. In fine multumit, iau startul in forta pe Marisel 2 la vale.
Viteza creste ametitor inca din start si virajele iti sar efectiv in fata! 100 Stanga4, 50 Stanga3 in Dreapta3 pe nisip si, surpriza! Apas viguros cu stangul pe frana iar pedala coboara, cat ai clipi, pana la podea, exact ca la o batrana Dacia 1100 abuzata. Reusesc, in extremis si cu ajutorul franei de mana, sa nu zbor planat peste garduri direct in haul de sub noi, mai albesc un pic in barba la gandul ca…mai bine nici nu vorbim de asta! Doar suntem piloti de raliu, asa cum zicea organizatorul. Dar daca se intampla cu 300 de metri mai la vale unde mergeam cu 170? Sau 4 kilometri mai la vale unde mergeam cu 205 pentru ca organizatorul nu sufera sicanele? Sau ca Federatia aproba cu prea mare usurinta trasee aberant de rapide?
Nu-i nimic, noi sa fim sanatosi. Bine ca am apucat sa vedem meciurile din seara respectiva. Unii cel de baschet altii Champions League. Si pentru ca azi e din nou baschet, o sa strig: Hai U!

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne gasesti pe:
Ai intrebari?

Acceseaza sectiunea Ajutor

(031) 860 90 90 (de Luni pana Vineri intre
09:00 - 18:00)